Cautare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Like

Despre Continentul Lemuria sau Mu

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Despre Continentul Lemuria sau Mu

Mesaj Scris de OpHaNiM la data de 4/3/2011, 03:46

Lemuria, un alt continent scufundat


Tema continentelor disparute a
atras tot timpul atentia oamenilor. Despre acest lucru s-au scris sute de
cărţi. Cercetătorii s-au străduit sa găsească Atlantida si Pacifida, Arctida si
Lemuria. Cu toate acestea, ultimului dintre aceste continente i s-a acordat un
loc destul de modest in studii, in comparaţie cu Atlantida, sa spunem. Si asta
in ciuda faptului ca cercetatorii din toata lumea au incercat dintotdeauna sa
gaseasca Lemuria disparuta si au obtinut rezultate destul de insemnate.


Caracterul unic al acestui
continent disparut consta in aceea ca acolo, potrivit multor versiuni
verificate de-a lungul timpului, locuia o rasa complet diferita care, desi a
avut radacini comune cu omul, a mers pe un alt drum al evolutiei si ar fi putut
deveni dominanta pe Pamint daca Lemuria nu ar fi fost lovita de o catastrofa. 


Cercetatorul Viktor Kandiba descrie
pentru noi adevarata istorie a civilizatiei lemuriene. In scrierile sale el se
bazeaza pe parerile unor cercetatori renumiti in domeniul continentelor
disparute. Pe baza lucrarilor lor si prin analiza miturilor vechi ale
diferitelor popoare, Kandiba a reusit sa ajunga la niste concluzii
senzationale. 



Madagascar - dovada continentului
disparut 


Multi cercetatori sint de acord
asupra unui fapt: continentul Lemuria trebuie cautat in Oceanul Indian. In
privinta locului exact in care se gaseste acesta inca mai exista controverse.
Cu toate acestea, majoritatea cercetatorilor sustin parerile profesorului
Resetov care, in monografia scrisa in anul 1966, afirma ca Lemuria trebuie
cautata in zona Coastei medii a Oceanului Indian, incluzind aici
arhipelagurile, chiar si insulele Madagascar, Ceylon, peninsula Industan si
zona Marii Arabiei.


Aceasta ipoteza are multe
explicatii. Potrivit cercetarilor geografice si analizei reliefului de pe
fundul Oceanului Indian, continentul Lemuria a existat de-adevaratelea, insa
s-a scufundat in procesul de topire a zapezilor la sfirsitul perioadei
glaciare. Cea mai clara marturie a acestor fapte este insula Madagascar si
fauna ei. Daca pasarile ar putea in mod teoretic sa strabata in zbor distante
mari deasupra apei, mamiferele mici si cele uriase nu ar putea sa faca acest
lucru. Despre acest fapt a scris foarte mult renumitul geograf francez Jean
Jacques Elisée Reclus: Insulele oceanice sint foarte sarace in ceea ce priveste
mamiferele. Pe insula Madagascar insa se intilnesc nu mai putin de 66 de specii
de mamifere, ceea ce este o marturie suficienta a faptului ca insula a fost la
un moment dat continent.


Exista si un alt argument destul de
insemnat in ceea ce priveste Lemuria. Acesta este adus de antropologie. Daca
presupunem ca in Oceanul Indian a existat intr-adevar un continent, atunci se
leaga foarte usor unele neconcordante in teoria colonizarii primilor oameni.
Pentru ca prin Lemuria au patruns oamenii in Industan si Africa. Asemenea
distante puteau fi strabatute numai pe uscat, in nici un caz pe apa cu ajutorul
plutelor primitive. In timp ce Lemuria se scufunda usor in apa, locuitorii ei
s-au mutat pe alte continente.



Pina la urma, tot maimute am fost,
zic unii


Majoritatea specialistilor
considera ca pentru o evolutie favorabila a civilizatiei umane sint necesare un
climat cald si o dezvoltare deosebita a deprinderilor de munca. Potrivit
teoriei lui Darwin, perfectionarea functiilor palmelor s-a facut in evolutia de
la maimuta la om. Un procent considerabil de cercetatori considera ca
civilizatia fiintelor rationale s-a dezvoltat in strinsa legatura cu natura,
fara a o distruge, cautind in ea armonia de care au nevoie in viata. Astfel,
Viktor Kandiba, bazindu-se pe experienta multor cercetatori cu autoritate,
afirma ca civilizatia fiintelor rationale ar fi putut sa mearga pe doua cai
diferite. Aceia care au parasit copacii au inceput sa se bucure de foc si care
au inceput sa utilizeze carnea mamiferelor puternice pentru hrana au devenit
oameni, altii insa dezvoltindu-si palmele nu mai putin decit ceilalti si avind
aceleasi capacitati intelectuale au ramas sa locuiasca in copaci. Se pare ca,
in esenta, modul de viata nu joaca un rol extraordinar in dezvoltarea
intelectului, iar o civilizatie poate fi construita si de o societate care nu
cunoaste focul. Climatul cald al Lemuriei a contribuit la acest lucru. 


In concluzie, fiintele rationale
s-au impartit in doua ramuri. Stramosii nostri au plecat din paduri si au
inceput sa-si cucereasca pamint, in timp ce cealalta ramura a ramas sa traiasca
in mijlocul padurilor tropicale. Locuintele si le-au facut in coroanele copacilor.
Hrana aveau din belsug, pentru a o dobindi nu era nevoie de un efort
deosebit. 


Cum aratau lemurienii


Din punct de vedere exterior,
lemurienii difereau foarte mult de oameni. Membrele lor superioare si
inferioare erau adaptate miscarilor nu pe pamint, ci prin jungla, chiar si
miscarile prin care apucau un lucru erau diferite. Pupilele ochilor erau mai
dilatate, pentru ca lumina in coroanele stufoase ale junglei era destul de
slaba. Culoarea pielii in semiintuneric era deosebit de palida, iar prin
expunerea la o lumina deosebita aceasta devenea verzuie. Lemurienii aveau o
inaltime destul de mica, pentru a se misca liber printre liane dintr-un copac
in altul.




Viata pe Pamint a evoluat pe doua
cai diferite: cea tehnologica si cea rationala. Acest fapt este confirmat si de
descoperirile arheologice din Madagascar. 

Lemurienii stapineau magia naturii


Daca oamenii au mers pe drumul
cuceririi naturii, lemurienii au invatat sa traiasca fara sa iasa din sfera in
care se obisnuisera sa-si duca viata si fara sa supuna natura nevoilor proprii,
cum a facut omul. In mod natural, chiar si calea de dezvoltare a acestei
civilizatii nu a semanat cu a noastra. Este posibil ca lemurienii sa fi
stapinit pe linga o serie de cunostinte unice despre natura si o magie particulara
a naturii. Nu intimplator temei Lemuriei i-au fost inchinate citeva dintre
lucrarile vechiului Ordin Mistic al Trandafirului si al Crucii. Membrii acestui
ordin, pe parcursul citorva secole, au acumulat cele mai diferite cunostinte in
domeniul stiintei, al filozofiei, al religiei si al magiei. Pentru aceasta ei
au folosit vechile izvoare. De aceea tot ceea ce este scris despre lemurieni de
catre cercetatorii din acest ordin poate corespunde adevarului, pentru ca
oamenii au avut contacte apropiate cu aceasta civilizatie si au putut sa se
inspire intrucitva din cunostintele si din cultura lor. Astfel, adeptii acestui
ordin spun ca lemurienii nu aveau ochi, in locul acestora se gaseau doua pete
(pentru ca lemurienii traiau in acele timpuri in care cerul Pamintului era
acoperit de fumul emanat de vulcani). Ei vorbeau o limba asemanatoare sunetelor
naturii: suieratului vintului, vuietului vulcanului, susurului riului. 


Ba ca aveau 10 metri, ba ca erau
mititei...


Problema Lemuriei a atras si multe
alte societati mistice. In analele unei astfel de societati se gaseste
afirmatia potrivit careia lemurienii au fost stramosii indepartati ai
oamenilor, aveau o inaltime de pina la 10 metri, iar pielea de nuanta
albastruie. 


Asemenea descrieri contradictorii
ale aspectului lemurienilor in literatura mistica sint foarte multe. Adevaratul
lor aspect exterior ramine insa o enigma. Kandiba, de exemplu, este adeptul
versiunii canonice, potrivit careia lemurienii erau de inaltime mica, dar aveau
membrele inferioare si superioare foarte bine dezvoltate. Ochii lor erau cu
mult mai mari decit ai oamenilor si le permiteau sa vada in intuneric. 


Lemuria sub ape, lemurienii ba


O data cu topirea ghetarilor si
cresterea nivelului oceanului, marele continent Lemuria a inceput sa coboare
incet sub apa, transformindu-se in citeva insule nu foarte mari. Ce s-a
intimplat insa cu locuitorii lui - oamenii si lemurienii? Ambele rase au
inceput sa se mute in alte locuri. Insa oamenii au fost cei care au avut
posibilitati semnificativ mai mari de a se adapta noilor conditii de viata.
Omul este capabil sa traiasca pe dealuri si in paduri, intr-un climat cald sau
rece. Cu atit mai mult, nu trebuie sa uitam ca atunci oamenii deja stiau sa-si
confectioneze haine si sa foloseasca focul. Viata lemurienilor era insa strins
legata de padurea tropicala, ei aveau nevoie de o anumita umiditate si o hrana
specifica. De aceea foarte putini dintre ei au reusit sa se adapteze noilor
conditii naturale. Cu toate acestea, chiar si dupa disparitia tinutului originar,
civilizatia lemurienilor a continuat sa existe.



Rama s-a luptat cu lemurienii


Numeroase confirmari ale acestui
fapt pot fi gasite in cronicile vechi indiene, in Rig-Veda si Ramayana. Acest
lucru este sustinut nu numai in textele religioase, ci si in cele istorice.
Eroul principal - imparatul Rama - este socotit o personalitate reala. Aceste
texte au fost scrise de urmasii arienilor care s-au amestecat in India cu
populatia locala cu pielea maronie. Nu este exclus ca unele dintre aceste
triburi de arieni sa fi trecut pe continentul Lemuria sau chiar la un moment
dat sa fi locuit aici. Continentul Lemuria era foarte mare, iar populatia sa
era alcatuita atit din oameni, cit si din lemurieni. In Industan aceste doua
rase au trebuit sa se lupte una cu alta pentru pamint. Acest razboi a fost
descris cu o multime de amanunte in Ramayana. Astfel, imparatul Rama a dus o
lupta destul de lunga cu un popor mic de inaltime si cu pielea inchisa la
culoare. La inceput a crezut ca aceste fiinte sint niste maimute evoluate. Dupa
descriere sint foarte asemanatoare cu locuitorii Lemuriei. Este interesant si
faptul ca cuvintul lemurian, in sensul sau initial, denumea omul-maimuta. In
sprijinul afirmatiei ca Rama s-a luptat chiar cu lemurienii vine si faptul ca
acestia au venit din Sri Lanka, una dintre insulele care au ramas dupa
scufundarea Lemuriei. Potrivit scrierii Ramayana, Sri Lanka era capitala
lemurienilor si aici se gasea si conducatorul lor. Oamenii erau mai puternici
din punct de vedere fizic si aveau si arme mai bune decit lemurienii. In
Ramayana se vorbeste despre victoria pe care a obtinut-o Rama. Probabil ca pina
la urma majoritatea lemurienilor au fost nimiciti, iar cei care au scapat s-au
imprastiat pe tot Pamintul. 


Cautarea lemurienilor continua 


Multi cercetatori antropologi au
enuntat ideea potrivit careia doua rase care difereau atit de mult una de alta
nu ar fi putut trai in acelasi timp pe Pamint. De aceea cromagnionii i-au
nimicit pe neanderthalieni, iar mai tirziu oamenii pe lemurieni. Cu toate acestea
se poate presupune ca lemurienii nu au fost distrusi in totalitate. Nu putem sa
vorbim despre o civilizatie a acestor fiinte care s-a pastrat pina in zilele
noastre. Majoritatea teritoriilor padurilor tropicale au fost cercetate si daca
o asemenea civilizatie s-ar fi pastrat, atunci ea ar fi fost descoperita.
Totusi este posibila si existenta unor populatii nu foarte numeroase in aceste
locuri. Un trib mic poate ramine neobservat chiar si atunci cind locuieste
foarte aproape de oameni. 


Tre-tre-tre sau lemurianul rational


Sa gasim lemurieni in zilele
noastre nu este atit de simplu. Singura cheie pentru a rezolva aceasta enigma
este o analiza atenta a miturilor. Mai intii de toate trebuie sa fim atenti la
locul probabil in care au trait lemurienii - ramasitele Lemuriei scufundate.
Aborigenii din Madagascar chiar si in zilele noastre cred in existenta unui
tre-tre-tre, care locuieste in jungla. Potrivit descrierii lor, aceasta fiinta
aminteste foarte mult de scheletul unui lemurian gigantic gasit in Madagascar,
care ar putea sa fie o ruda apropiata a lemurienilor rationali. Foarte multi
cred ca lemurienii traiesc si in zilele noastre in mijlocul padurilor tropicale
din Madagascar. 


Fata mica si urita, piele
intunecata, repulsie fata de foc - iata urmasii lemurienilor


Trebuie sa luam in consideratie si
faptul ca oamenii, nimicindu-i pe lemurieni, i-au scos din mediul lor obisnuit,
iar acestia au plecat tot mai departe de locurile lor de origine. Nu este
exclus ca aceia care au fost mai rezistenti sa fi reusit sa se adapteze la cele
mai grele conditii de viata. Aceasta ipoteza confirma faptul ca la foarte multe
popoare s-au pastrat legende despre oamenii care traiau in paduri sau la
marginea lor. In toate aceste descrieri ale oamenilor padurii se pot vedea unele
trasaturi comune: inaltime mica, ochi uriasi, caracterul retras, repulsia fata
de foc, fata asemanatoare oamenilor alaturi de un aspect exterior urit,
asemanator animalelor, ura fata de oameni. In asemenea descrieri ale fiintelor
mitice ii putem recunoaste foarte usor pe lemurieni. Desigur, nu aceia care au
trait in padurile tropicale, ci urmasii lor care s-au adaptat unor alte
conditii de viata.


Ultima editare efectuata de catre OpHaNiM in 8/6/2014, 06:26, editata de 1 ori

OpHaNiM


Mesaje : 560
Reputatie : 4493

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: Despre Continentul Lemuria sau Mu

Mesaj Scris de Aer la data de 11/11/2013, 06:53

Interesant articolul !!!
avatar
Aer
Vizitator


Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum